Cercetătorii din NASA susţin că până în anul 2025 va fi descoperită viaţa extraterestră

Recent, cercetătorii din forurile superioare ale celebrei agenţii NASA, declară că omenirea este mai aproape ca niciodată de descoperirea vieţii în afara Terrei. Acest fapt ar duce cu siguranţă la schimbarea multor detalii ale societăţii umane de pe planetă, căci îndelung aşteptata descoperirea a unor forme de viaţă extraterestre ar modifica toate domeniile ştiinţei, ba chiar şi ale geopoliticii mondiale.

“Cred că în mai puţin de zece ani vom obţine indicii sigure şi verificabile în privinţa existenţei vieţii extraterestre, iar peste 20-30 de ani vom intra în posesia acestor forme de viaţă extrem de controversate şi de fascinante. La ora actuală ştim unde să căutăm şi mai ales cum să căutăm. În majoritatea cazurilor avem deja tehnologiile necesare, deci descoperirea vieţii extraterestre este doar o chestiune de timp”, susţine Ellen Stofan, nimeni alta decât unul dintre cei mai titraţi cercetători principali din cadrul NASA. Acest comunicat care a pus pe jar nu numai comunitatea ştiinţifică internaţională, dar şi numeroşi internauţi, a fost remis în timpul unei conferinţe a NASA, care aveau ca scop discuţiile despre eforturile Agenţiei Spaţiale Americane în direcţia descoperirii de planete şi implicit lumi care să ofere condiţii propice dezvoltării vieţii.

În aceeaşi notă, fostul astronaut John Grunsfeld, în prezent administrator asociat pentru NASA’s Science Mission Directorate, susţine entuziasmul afişat de Ellen Stofan, afirmând la rândul său că viaţa extraterestră va fi descoperită curând atât în sistemul nostru solar, cât şi în afara acestuia.

Optimismul oamenilor de ştiinţă se bazează în mare parte pe o serie d edescoperiri de factură recentă, conform cărora sistemul nostru solar, alături de galaxia noastră conţin medii propice vieţii în toată accepţiunea termenului.

Spre exemplu, oamenii de ştinţă au în vedere oceanele de apă sub formă lichidă, oceane situate sub calotele glaciare de pe Europa şi Ganymede, sateliţii naturali ai lui Jupiter, precum şi de pe Enceladus, satelitul natural al planetei Saturn. În trecutul îndepărtat se pare că astfel de oceane au acoperit şi o bună parte din suprafaţa planetei Marte, fapt sugerat şi de urmele întunecate de pe Planeta Roşie, urme provocate de scurgerea apei sărate, după cum au dovedit cercetările anterioare.

În această privinţă, celebrul deja NASA’s Curiositz Rover, vehiculul trimis de agenţia americană pe Marte, a descoperit mostre care conţineau molecule de carbon şi nitrogen, elemente amsolut necesare unor forme de viaţă asemănătoare celor de pe Terra.

Oamenii de ştiinţă iau în considerare şi observaţiile obţinute prin intermediul telescopului spaţial Kepler, observaţii şi date conform cărora aproape orice stea majoră din Cosmos conţine o serie de planete în jurul său, iar multe dintre aceste planete ar putea conţine medii ambientale favorabile vieţii. Mai mult decât atât, cu ajutorul telescopului Kepler, cercetătorii au descoperit că în Cosmos există mai multe planete alcătuite din roci asemănătoare celor de pe Terra sau Marte, decât planete uriaşe formate din diverse amestecuri de gaze precum Saturn şi Jupiter.

La fel cum sistemul nostru solar conţine apă, un element indispensabil formelor de viaţă cu care suntem obişnuiţi, apa poate exista sub diverse forme şi în alte sisteme solare, cu atât mai mult în alte galaxii insuficient studiate.

Spre exemplu, în galaxia Căii Laptelui există apa chiar şi în norii interstelari din care se formează cu timpul sistemele stelare şi cele planetare, după cum demonstrează şi cercetătorul Paul Hertz, director al Diviziei de Astrofizică din cadrul NASA.

Însă oamenii de ştiinţă nu pierd nicio clipă din vedere, faptul că expediţiile în direcţia căutării de forme de viaţă extraterestre sunt nişte aventuri mult mai înşelătoare decât identificarea mediilor habitate propice vieţii extraterestre, în sine.

Prin urmare, noua misiune Mars Rover, pe care NASA o va lansa în anul 2020, va căuta în principal resturi ale unor forme de viaţă pe care le va colecta pentru a fi analizate pe Terra. Ambiţiile NASA nu se opresc aici, oficiali din cadrul acestei agenţii declarând sub protecţia anonimatului că în jurul anului 2030 vor trimite o echipă de astronauţi pe Marte. Echipa va cuprinde geologi, astrofizicieni şi chimişti, iar misiunea acestora va fi aceea de a face prospecţiuni geologice în cadrul cărora vor căuta urme de fosile.

NASA are în vedere şi lansarea în anul 2022 a unei misiuni spaţiale spre Europa. Costurile acesteia se vor ridica la suma de 2,1 miliarde dolari, iar obiectivul misiunii constă în studierea potenţialului locuibil al acestui satelit naturala al lui Jupiter. Americanii bănuiesc şi existenţa unor forme de viaţă, iar una dintre dezideratele acestei misiuni va consta în obţinerea unor mostre de vapori de apă care au apărut aici în urma unor erupţii vulcanice petrecută în regiunea polului sud al Europei.

Cercetările cele mai interesante sunt însă cele care au ca obiect sudierea dimensiunilor exoplanetelor. În acest scop, NASA se va baza pe informaţiile obţinute prin intermediul James Webb Space Telescope, probabil cel mai performant telescop din lume. Un instrument care va fi lansat în anul 2018 şi ale cărui costuri ating deja cifra astronomică de 8,8 miliarde dolari.

Cu ajutorul acestui superinstrument, oamenii de ştiinţă vor studia atmosferele celor mai apropiate “super-Pământuri”, categorie aparte de planete asemănătoare cu Terra, pentru a căuta gaze care pot susţine viaţa. Numai timpul va spune totuşi, dacă vom descoperi extratereştri, cu toate că, după cum se vede, oamenii de ştiinţă ne asigură că avem tot mai puţin de aşteptat până la marele moment al contactului cu forme de viaţă, sau chiar civilizaţii inteligente de sorginte extraterestră.

Nicu Pârlog

Cunoaşte Lumea --> Prima pagină